Ţara Lalelelor, paradisul marijuanei

Tomatele, castraveţii şi drogurile fabricate din canabis se numără printre produsele Olandei cu cel mai mare succes la export

Industria olandeză a drogurilor a realizat în 2007 o cifră de afaceri de două miliarde de euro. Statul îşi adjudecă o parte grasă din impozitele pe seama lor.

„Nederwiet", după cum este denumită în Olanda inflorescenţa tocată de cânepă folosită pentru prepararea unui joint (ţigară din tutun şi haşiş), reprezintă un articol de export de mare succes. Cererea cea mai mare vine din Germania şi Marea Britanie.

"Marijuana ocupă locul trei, după castraveţi şi tomate, pe lista celor mai vândute produse olandeze la export", a declarat comisarul de poliţie Max Daniel pe un post de televiziune. Vânzarea aşa-numitelor droguri uşoare – marijuana – este legală în Olanda, dar cultivarea canabisului, care este folosit pentru producerea marijuanei, este interzisă.

"Marijuana ocupă locul trei, după castraveţi şi tomate, pe lista celor mai vândute produse olandeze la export", a declarat comisarul de poliţie Max Daniel pe un post de televiziune. Vânzarea aşa-numitelor droguri uşoare – marijuana – este legală în Olanda, dar cultivarea canabisului, care este folosit pentru producerea marijuanei, este interzisă.

Guvernul face eforturi împotriva culturilor

In ultimele luni, guvernul olandez a făcut eforturi să sisteze cultivarea canabisului. Numai anul trecut, poliţia a sistat activitatea de pe 5500 de terenuri. Canabisul cultivat în Olanda este mult mai concentrat decât cel cultivat în mod tradiţional în Maroc.

Piaţa actuală de droguri uşoare contează pe culturile olandeze de cannabis. Anul trecut, cele 730 aşa-numite "cafenele-magazin" au vândut circa 265.000 de kilograme de droguri uşoare, în majoritate producţie proprie. Poliţia estimează că între 20 şi 40% din marijuana olandeză este vândută local, restul mergând la export.

Câştiguri comparabile cu cele din transport

Fiscul olandez încasează circa 400 de milioane de euro din taxa pe valoare adăugată (TVA) provenită din vânzările de droguri uşoare în cafenelele specializate locale.

Cifra totală de afaceri din comerţul cu droguri uşoare este de circa două miliarde de euro, comparabilă cu cea a transportului public olandez. În funcţie de calitate, proprietarii "cafenelelor-magazine" plătesc între 3500 şi 5500 de euro cultivatorilor de canabis.

Uniunea Europeană vrea să stopeze legislaţia permisivă

Cultivarea de canabis pentru producerea marijuanei ar trebui să fie legală, iar guvernul ar trebui să distribuie droguri "tari" persoanelor dependente, a declarat recent Hans van Duijn, preşedintele asociaţiei de poliţie NPB.
Duijn consideră că lupta împotriva canabisului nu are sens, ducând dimpotrivă la creşterea criminalităţii.

Acesta subliniază că mulţi ofiţeri de poliţie gândesc la fel, dar politicienii sunt reticenţi în privinţa posibilităţilor de legalizare a drogurilor uşoare, la presiunea internaţională "preferând să-şi bage capetele în nisip". După anii 1960, Olanda a aplicat o politică de control a substanţelor, distincţia între droguri "tari" şi droguri uşoare, traficant şi consumator fiind strict definită.

Consumul de droguri uşoare este tolerat, dacă este discret, cumpărarea limitându-se la consumul strict personal. Sistemul se bazează pe toleranţă, cultura şi vânzarea canabisului fiind interzise prin lege. Uniunea Europeană încearcă să stopeze legislaţia permisivă, importul de droguri provenind din Olanda producând îngrijorări ţărilor învecinate.

Drogurile uşoare, „plăceri" distrugătoare

Marijuana este preparată din frunzele, tulpina şi seminţele uscate şi mărunţite ale plantei numite Cannabis sativa (cânepă indiană). Cel mai adesea este fumată din ţigări răsucite manual.

Poate fi însă fumată şi din pipe obişnuite sau pipe speciale, numite pipe-cu-apă (water pipes). Haşişul este obţinut din aceeaşi plantă şi există sub formă de răşină sau de ulei vâscos. Efectele narcoticelor pe bază de canabis sunt foarte dăunătoare sănătăţii, mai ales pe termen lung.

Iată numai câteva dintre acestea: insomnie, bronşită, imunitate scăzută, modificări frecvente de dispoziţie, lipsă de interes pentru orice fel de activitate, performanţe reduse la şcoală sau la locul de muncă, reducerea capacităţii de memorare. În cazul intoxicaţiei cu canabis, utilizatorii pot suferi de mania persecuţiei şi paranoia, halucinaţii vizuale, delir.

„Cannabis-café" reprezintă una din cele mai mari atracţii

Amsterdam, oraşul bicicletelor şi al muzeelor, a devenit totodată oraşul "cafe-magazinelor". O "cafenea-magazin" este un bar în care se vând şi se consumă produse pe bază de canabis şi marijuana. Funcţionează după cinci reguli de aur: nu comercializează droguri "tari", nu face publicitate, respectă ordinea publică, nu comercializează minorilor şi nu vinde mai mult de cinci grame per persoană.

Licenţele nu sunt reînnoite în caz de închidere, municipalitatea dorind să reducă numărul acestor localuri.
Pe străzile din centru, în apropiere de Piaţa Dam şi Oide Kerk, miroase a haşiş. Zecile de "cafenele-magazin" de pe străzile Nieuwendijk şi Haarlemmer degajă un fum alb şi destul de gros, încât clienţii nu se pot vedea în interorul lor.

Acuzaţie: „exportarea problemelor "

Pe străzile Amsterdamului, dealerii acostează trecătorii: "Haşiş? Marijuana? Ecstasy?" Există buticuri dedicate în totalitate haşişului şi chiar un muzeu al haşişului în centru. Zilnic, zeci de oameni se înghesuie în barurile în care se fumează "joint", unde sunt glorificaţi Jim Morisson, Bob Marley sau Che Guevara.

Maastricht, oraş de 121.456 locuitori, din sudul ţării, este luat cu asalt de până la două milioane de aşa-zişi "turişti ai drogurilor". Dar politica olandeză laxă privitoare la droguri atrage şi un alt fel de vizitatori, care fac parte din organizaţii de trafic internaţional şi controlează comerţul stradal de stupefiante.

Planurile de mutare a jumătate din cele 14 "cannabis- café" la periferia Maastrichtului în scopul de a reduce infracţionalitatea au fost criticate de ţara vecină, Belgia, care acuză Olanda că îşi "exportă problemele cu drogurile". Districtul belgian Voeren se află la numai la câţiva kilometri sud de Maastricht.

Milioane de „turişti ai drogurilor"

Olanda este vizitată anual de milioane de aşa-zişi "turişti ai drogurilor". Din păcate, aceştia nu-şi propun să-i descopere frumuseţile, ci vor să experimenteze "plăceri" care le sunt interzise acasă. Populaţia este revoltată de invazia unor astfel de "turişti".

Marile exportatoare de stupefiante

Principalii furnizori de droguri obţinute din canabis pentru Europa sunt Marocul, Libanul, Olanda. După cum se ştie, alte stupefiante sunt: opiul, heroina, cocaina, morfina, drogurile sintetice. Cei mai mari producători de opiu sunt: Afganistanul, Triunghiul de Aur (Myanmar, Laos, Thailanda) şi Columbia. Columbia este şi principalul furnizor de heroină către SUA. Ţările producătoare de cocaină: Columbia, Bolivia şi Peru.

Efecte si dependenta - jointul de Marijuana

Marijuana este o combinatie verde sau gri de flori uscate si de frunza ale canepii (Cannabis sativa). Este cel mai des folosit drog ilegal in SUA. Toate formele de canabis sunt droguri care afecteaza creierul (psihoactive); tote contin THC (delta-9-tetrahidrocanabinol), principala substanta chimica activa in marijuana. Exista paroape 400 de substante chimice in canepa, dar THC este cea care afecteaza cel mai mult creierul uman.
Exista multe denumiri pentru marijuana. Termenii colocviali pentru droguri se schimba foarte repede si variaza de la o parte a tarii la alta. Iata cativa termeni de acum cativa ani: iarba, buruiana, Mary Jane. Acestia sunt inca folositi. Exista de asemenea denumiri pentru diferite „marci” de marijuana, precum „ceai texan”, „Maui wowie” si „cronic”.

O carte recenta despre termenii colocviali americani enumera mai mult de 200 de termeni pentru diferite feluri de marijuana.
Efectul marijuanei asupra utilizatorului depind de puterea sau potenta THC-ului pe care aceasta il contine. Puterea THC din anii 1970 incoace a crescut si a ramas aceeasi din anii 1980. Aceasta se masoara prin media cantitatii de THC din mostrele confiscate de agentiile legale imputernicite.
Marijuana cea mai obisnuita contine in medie 3% THC.
Sinsemilla (facuta doar din mugurii si varfurile inflorite ale plantei femele) contine in medie 7,5% THC, nivelul putand creste pana la 24%.
Hasisul (rasina lipicioasa din florile plantei femele) are in medie 3,6% THC, ajungand pana la 28%.
Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16% THC, procentajul putand creste pana la 43%.

THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti ‚bine’ (experimentarea schimbarii starii de spirit si a vederii sau simtirii diferite a lucrurilor). Anumite parti ale plantei contin niveluri ridicate de THC. Florile sau mugurii au mai mult THC decat frunzele sau tulpina. Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede in sange prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti „bine” si se poate intampla in cateva minute durand pana la 5 ore).
THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin chiar si 12 ore. THC este absorbit repede in grasimea organismului si este apoi eliberat foarte incet inapoi in sange. Acest proces poate dura pana la o luna pentru o singura doza de THC pentru ca apoi sa paraseasca organismul.

Marijuana da dependenta?
Nu toti cei care folosesc marijuana devin dependenti. Cand un utilizator incepe sa caute sa ia drogul cu ardoare, se spune ca acea persoana este dependenta de drog. In 1995, 165 000 de oameni care au intrat in programele de tratament impotriva drogurilor au sustinut ca marijuana a fost primul drog folosit, aratand ca aveau nevoie de ajutor pentru a scapa de el.
Unele persoane care folosesc marijuana in cantitati mari prezinta semne de dependenta pentru ca atunci cand nu iau drogul, dezvolta simptome de lasare. Subiectii unui experiment despre marijuana au avut aceste simptome: neliniste, pierderea poftei de mancare, probleme de somn, scaderi in greutate si tremur al mainilor.
Conform unui studiu, marijuana folosita de tineri care au avut antecedente in probleme sociale serioase poate duce usor la dependenta. Acest studiu mai arata ca pentru tinerii cu probleme care folosesc tutun, alcool si marijuana, progresia de la prima folosire a marijuanei la regularitate este mai rapida decat cea de la folosirea regulata de alcool.

Care sunt efectele marijuanei asupra creierului?
Cercetatorii au descoperit ca THC schimba modul in care informatia senzoriala ajunge la hipocampus si actioneaza asupra lui. Acesta este o componenta a sistemului limbic cerebral esentiala pentru invatare,memorie si integrarea experientelor senzoriale cu emotiile si motivatiile. Investigatiile au aratat ca neuronii din sistemul de procesare a informatiei al hipocampusului si activitatea fibrelor nervoase sunt afectati de THC. Mai mult, sunt deteriorate si comportamentele de invatare care depind de hipocampus. Descoperiri recente indica schimbari cerebrale similare celor observate dupa folosirea indelungata a altor droguri importante, in cazul folosirii indelungate de marijuana.

Care sunt efectele marijuanei asupra plamanilor?
Un fumator stabil de marijuana poate avea aceleasi probleme respiratorii ca fumatorii de tutun obisnuit. Acesta poate avea o tuse regulata si flegme, simptome de bronsita cronica si raceli mai frecvente ale pieptului. Continuarea fumarii marijuanei poate duce la functionarea anormala a tesutului pulmonar ranit sau distrus de fumul de marijuana.
In afara continutului THC, cantitatea de gudron inhalata de fumatorii de marijuana, precum si nivelul monooxidului de carbon absorbit este de trei pana la cinci ori mai mare decat cea inhalata de fumatorii de tutun. Aceasta poate fi si din cauza ca utilizatorii de marijuana inhaleaza mai adanc si tin fumul mai mult timp in plamani.

SPUNETI NU DROGURILOR!

Sursa: www.sexdex.ro

Heroina

Este un derivat al opiului, obţinut la sfârşitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produsă de compania Bayer Pharmaceuticals, heroina a fost exportată în 1898 în 23 de ţări din lume şi folosită în tratamentul afecţiunilor respiratorii. La scurt timp, compania a încetat producerea ei întrucât medicii şi farmaciştii au observat că mulţi dintre pacienţii lor consumau cantităţi mari de medicamente pentru tuse care conţineau heroină.

Heroina este cel mai periculos drog şi duce la dependenţa cea mai puternică dintre narcotice. Constituie în multe ţări o problemă majoră, nu numai pentru faptul că duce extrem de rapid la dependenţă şi este foarte periculos, dar împreună cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostituţie, pentru a-şi întreţine obiceiul.
Este o pudră a cărei culoare variază între maro închis şi alb. Cea mai populară formă este cea închisă la culoare, care este vândută în pachete mici de celofan sau folii sau în biluţe din acelaşi material.
Cea mai folosită cale de administrare a heroinei este cea injectată. Pudra poate fi inhalată sau fumată. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ ace hipodermice, bile mici de bumbac pentru filtrare, apă şi linguri, capace de sticlă folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ lame de ras, paie şi pipe.
O întreagă familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina sintetica. Cea mai reprezentativă dintre acestea este fentanyl-citratul, numit si “Alb de China”, care este de câteva ori mai puternica decât heroina şi a cauzat multe victime printre dependenţi, fiind folosită în acelaşi mod ca şi heroina.

Efecte:
Starea de "high" dureaza în mod obisnuit 4-6 ore. Sub influenţa heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt căzute, apare depresie, apatie, descreşte activitatea fizică şi apare o stare de rău. Un consumator frecvent poate să moţăie sau aparent să doarmă şi deseori îşi scarpina sau atinge faţa şi nasul.
Doze mai mari de heroină pot induce somn, vomă şi respiraţie superficială. O supradoză poate cauza o respiraţie superficială si încetinită, tegumente umede, convulsii, comă sau moarte.

Droguri sintetice - Ecstasy

MDMA, numit si Adam, Ecstasy sau X-TC este un drog sintetic, psihoactiv, halucinogen şi cu proprietăţi asemănătoare amfetaminelor. Ecstasy este un aşa-numit “designer drug” (drog proiectat), care reprezintă o ameninţare serioasă asupra sănătăţii, putând duce la deces.

Efecte:
Efectele asociate consumului de Ecstasy sunt:

1. probleme psihice, incluzând confuzie, depresie, tulburări ale somnului, anxietate severă, nevoia irezistibilă de a consuma drogul si paranoia, în timpul consumului sau câteodată la săptămâni după consumul de Ecstasy
2. simptomele fizice sunt: tensiuni musculare, sfărâmarea involuntară a dinţilor, vedere înceţoşată, mişcări rapide ale ochilor, stare de leşin, frisoane si transpiraţii
3. creşterea frecvenţei bătăilor inimii şi a tensiunii arteriale reprezintă un risc deosebit pentru cei care au afecţiuni circulatorii sau cardiace
4. unele cercetări arată că Ecstasy cauzează, la fel ca si metamfetaminele, deteriorarea creierului

Ecstasy, la fel ca si metamfetaminele, distruge neuronii producători de serotonina, neurotransmitător ce joacă un rol direct în reglarea agresivităţii, dispoziţiei, activiăţtii sexuale, somnului si sensibilitatii la durere. Din acest motiv, Ecstasy este asociat cu trăirea unor experienţe sexuale, relaxare si sociabilitate deosebite.
Ecstasy distruge degenerarea a 50% din neuronii care conţin neurotransmiţătorul dopamina. Aceasta duce în final la tulburări ale coordonării motricităţii, asemănătoare cu cele întâlnite în boala Parkinson. Aceste simptome ce debuteaza cu tremor se pot agrava, ducând în final la paralizie.

Halucinogene LSD (Dietilamida acidului lisergic)

Doza medie este între 20-80 mg, efectele de „high” durând între 10-12 ore.
Efecte:
Efectele fizice includ: dilatarea pupilelor, scăderea temperaturii corpului, greaţa, “piele de găină”, creşterea glicemiei şi a ritmului cardiac. În prima oră după ingestie, consumatorul poate experimenta modificări vizuale şi modificări extreme în dispoziţie. În faza halucinatorie, el are modificări în percepţia spaţiului şi a timpului, însoţite de percepţia distorsionată a mărimii şi formei obiectelor, a mişcărilor, culorilor, sunetelor, atingerii şi abilitatea consumatorului de a percepe obiecte prin intermediul simţurilor. El poate descrie că “aude culori” si “vede sunete”. Abilitatea de a judeca raţional şi de a vedea pericolul este tulburată, făcând consumatorul susceptibil la acte de autoagresiune. După o “călătorie” cu LSD, consumatorul poate să sufere de o anxietate si depresie acută pentru o perioadă variabilă de timp.


Mesaclina

Doza halucinogena pentru mescalină este de 0,3 –0,5 grame (echivalenta la 5 grame de peyota uscata) si durează aproximativ 12 ore.
Efecte:
Efectele fiziologice sunt creşterea frecvenţei cardiace, a tensiunii arteriale şi dilatarea pupilelor. Efectele senzoriale variază cu doza, contextul în care sunt consumate şi dispoziţia, determinând distorsiunea percepţiei.
Efectele psihice includ tulburări ale gândirii asociate cu modificări ale perceperii timpului si spaţiului. Timpul pare să stea în loc şi formele şi culorile pot să se schimbe şi să primescă noi semnificaţii.

Cocaina

Cocaina este un stimulent al sistemului nervos central, cel mai puternic întâlnit în natură. Cocaina a fost extrasă pentru prima oară din frunzele de coca în anul 1800 şi folosită ca remediu tonic sau pentru răceli iar apoi ca ingredient în anumite produse ca Coca Cola ( din care a fost scosă ulterior )

Efecte:

• Dependenţa fizică şi psihică
• Probleme cardiovasculare ca puls neregulat, palpitaţii, crize şi boli cardiovasculare
• Probleme neurologice, accidente cerebrale, hemoragii în ţesuturile din vecinătatea reierului, micoze cerebrale.
• Probleme pulmonare ca acumularea de lichid în plămâni, agravarea afecţiunilor pulmonare existente sau afecţiuni respiratorii ce pot merge până la insuficienţă respiratorie
• Tulburări psihice ce include starea paranoidă, depresia, anxietatea şi halucinaţiile, aprecerea neadecvată a realităţii
• Comportamente violente sau criminale

Alte efecte: somnolenţă, tulburări sexuale, scăderea mirosului, perforaţia septului nazal, greţuri şi cefalee. Pentru consumatorii de cocaină injectabilă există riscul de infecţii cu HIVşi virusul hepatitei C şi de endocardite. Pentru toţi consumatorii, indiferent de modul de utilizare, promiscuitatea activităţii sexuale creşte riscul de boli cu transmisie sexuală.

Metadona

Metadona este un opioid produs pe cale sintetica, cu efect similar morfinei, elaborată în anul 1942 de fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentata in anul 1953 si lansată pe piaţă ca analgezic forte sub denumirea de POLAMIDONR. Din anii 1960, metadona a fost utilizată (mai întâi in SUA) ca substanţă împotriva sindromului de abstinenţă fizică în cadrul dezintoxicării de heroina.


Efecte adverse
Efect sedativ, transpiraţii profuze, euforie, mioza, rar tahicardie, hipotensiune, constipaţie (ca toate opiaceele, are acţiune paralitică asupra peristaltismului intestinal), depresie respiratorie (inhibarea automatismului respirator).

Intoxicatia
Semne ale unei supradoze sunt: depresia respiratorie severă, hipotensiune marcată, tahicardie, hipertermie, tulburări de conştienţă până la comă.

Mod de administrare
Levometadona poate fi administrată sub formă de comprimate, intravenos (i.v.) şi intramuscular (i.m.), precum şi ca soluţie neinjectabilă de picături.
În medicină, se administrează şi ca analgezic forte, sărac în efecte adverse, de exemplu în cazul infarctului miocardic si al durerilor tumorale.